Cartile iti schimba viata! ...In bine!

Noi oamenii putem renaste!

Posted by:

 

M-am pierdut iar, ma intreb unde sunt, vreau sa ma caut, dar imi e bine aici. Vreau sa vorbesc cu mine, sa ma aud respirand, sa-mi simt inima batand, dar nu sunt eu, sunt pierduta!
Sunt doar o nevoie, o nevoie existentiala, o licarire de viata, de care cineva dispune, dar eu, eu unde m-am pierdut?
Oricat de mult as vrea sa stiu unde sunt ma simt atat de bine aici, ma simt implinita. Poate sunt o noua eu, poate nu voi mai fi eu cea veche.
Noi oamenii  putem renaste de mai multe ori intr-o viata? Putem fi cine visam sau cine ne imaginam? Suntem noi in fiecare zi sau un alt suflet pierdut cautand de ce traim? O intrebare care dainuie in orice minte pierduta din copilarie din cauza sistemului, dar aceleiasi minti ii este frica sa moara. Poate e sufletul pierdut care nu vrea sa moara sperand sa-si revina din somnul adanc. Noi oamenii suntem noi sau suntem niste suflete schimbatoare cautand linistea si fericirea?
Cine suntem cand cautam senzatii de supunere? Cine suntem cand dam ascultare unor voci pierdute cu o minte ingusta? Cine suntem cand ne pasa de vocile sistemului? Unde e sufletul nostru ascuns cand noi oamenii uitam sa visam si sa actionam? Suntem animale cu suflet pierdut? Se zice ca animalele au suflet, poate ele stiu secretul supravietuirii, secretul ca viata e frumoasa cu ce ai! Oare animalelor le pasa de parerea animalelor? Ce fel de animale suntem noi daca supunem animalele? Ce specie de animale suntem daca nu stim ce ne umple de fericire si ne aprinde focul? Ce oameni suntem daca suntem in stare sa vedem doar ce mintea vrea sa cunoasca?
Cine se cred oamenii sa spuna nou nascutilor ca nu pot, ca e imposibil? Cine ne credem sa dam sfaturi cand nici noi nu suntem in stare sa le urmam.
De ce e atat de greu sa intelegem ca ce sfatuim ne spunem noua, ce judecam e judecata catre noi. Noi am inventat minciunile sa ne ranim pe noi insine? Suntem oare o specie de animale masochiste luptand in razboaie si mintind, inseland oamenii pe care ii iubim pentru lucruri materiale? O specie de masochisti care ranesc sa fie raniti si sa caute compasiune dupa. O specie atat de densa dar goala si ieftina!
Noi oamenii am uitat sa iubim fara motiv, noi oamenii am uitat sa daruim fara sa cerem in schimb, noi oamenii am uitat sa fim noi ca sa facem altcuiva pe plac.
Noi oamenii stim sa invinuim fara sa realizam ca puterea e in noi, noi oamenii am uitat sa plangem de fericire de pe urma pasiunilor si reusitelor noastre. De fapt noi oamenii uitam ca avem pasiuni pentru ca au murit odata cu copilaria, odata cu acele voci: Nu stii! Nu poti! Esti mic si prost!
Preferi sa traiesti mult si gol?
Preferi sa traiesti mult si intens?
Ce ai de pierdut daca lupti pentru vise si fericire?
Ce ai de pierdut daca te bucuri de experientele tale, sa pui capat compasiunii si sa te bucuri de simplul fapt ca traiesti!
Iubeste animalele si oamenii! Imbratiseaza oamenii care nu te plac si pe cei care te iubesc!
Ofera ce vrei sa primesti!
Fii fericita pentru simplul fapt ca trebuie sa fii fericita!
Multumeste! Multumeste! Multumeste pentru tot ce ai, pentru tot ce ai avut si pentru tot ce nu ai avut, multumeste sa primesti multumiri!
Fii ce vrei sa fii!
Iubeste cum vrei sa fii iubit!
Daca banii si vocile negative nu ar exista ce ai dori sa simti? Cum vrei sa fii?
Fii acel cineva fara motivul ca nu poti sau nu ai. Fii ce doar tu vrei sa fii!
Iti multumesc ca ai citit acest articol!
Cu drag Ana.

 

 



Ana

About the Author

Add a Comment